GSP: Ionuț Lupescu s-ar fi decis să candideze pentru șefia Federației Române de Fotbal după ce Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu i-ar fi făgăduit că beneficiază de susținerea lor.

Potrivit Gazetei Sporturilor, Ionuț Lupescu s-ar fi decis să candideze pentru șefia Federației Române de Fotbal după ce Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu i-ar fi făgăduit că beneficiază de susținerea lor.

Lupescu s-a hotărât, într-un final, să candideze pentru președinția FRF. Au insistat foști colegi din echipa națională, dar și patroni din fotbal, în frunte cu Becali.

„Sunt mulți cei care mi-au cerut să mă implic”, a scris Ionuț în scrisoarea de pe Facebook prin care și-a anunțat intrarea în campanie. Doar că amicii insistă de ceva timp, e mai mult de un an de când opoziția din fotbal trage de Lupescu să-l concureze pe Răzvan Burleanu. Cum de a decis tocmai acum să renunțe la neutralitatea din Elveția?

Ca și în precedentele alegeri din fotbal, factorul politic e decisiv. Surse din echipa pe care se bazează Ionuț în campanie povestesc că fostul mijlocaș a avut deja discuții cu politicienii: „S-a întâlnit de curând cu Dragnea și cu Tăriceanu. Subiectul întâlnirii l-a constituit organizarea meciurilor de la Euro 2020, dar Lupescu a primit și promisiunea că va fi sprijinit atât în alegeri, cât și după ce va deveni președintele federației”.

Un suport care s-ar traduce, post-electoral, prin modificarea legislației în favoarea sportului. Președinții și patronii din fotbal se plâng de ani de zile că impozitarea e prea mare, iar ordonanța care permitea alocarea a 5 la sută din bugetul local pentru sport încă nu e aplicabilă. Ajutorul politic i-ar servi, astfel, și la câștigarea alegerilor, și la respectarea promisiunii că va reforma fotbalul. Suficient ca să-l convingă pe „Kaiser” să renunțe la jobul de director al Comisiei Tehnice UEFA.

Burleanu a anunțat recent că are 210 adeziuni, declarații de susținere din partea membrilor afiliați. Și există date despre cum Răzvan a dezvoltat sistemul, „mașinăria de vot” pe care o construise Mircea Sandu. Cu cadouri pentru șefii de asociații sportive județene, invitații în străinătate la acțiunile echipelor naționale și diverse alte avantaje cu care și-a asigurat o masă din fideli.

„Parcă nici pe vremea mea nu era chiar așa! Și eu mai candidam cam singur uneori”, s-a amuzat recent Sandu când a analizat șansele la președinție.

Doar că niciun scrutin dintre cele recente n-a mai depins de mașinăria ajefiștilor fideli. Politicienii au fost cei care au făcut diferența. Mijloacele influenței sunt simple: fotbalul depinde de bani, iar finanțarea majorității cluburilor provine de la autorități locale sau județene.

Așa că membrii afiliați sunt conectați la „butoane” pe care le pot apăsa politicienii: miniștri, parlamentari, primari, șefi de Consilii Județene. Sau Liviu Dragnea, președintele partidului aflat la guvernare, anunță gsp.ro.

Comments

comments

Lasă un răspuns