Guvernul PNL pregateste un dezastru economic prin taierea veniturilor in conditiile de prabusire a cererii

CRISTIAN SOCOL, Profesor la ASE și specialist în economie, a rezumat câteva măsuri pe care trebuie să le ia Guvernul în vederea minimizării crizei economice anunțate. Deși a fost unul dintre artizanii Programului de guvernare al PSD, care a dus la cea mai mare creștere econimică a unei țări din UE, Socol spune că acum, toți politicienii trebuie să realizeze un consens precum cel de la Snagov din 1995, când toate partidele au semnat o Declarație comună pentru integrarea României în instituțiile europene.

Măsurile pe care le-aș lua eu

Repornirea economiei trebuie să se facă gradual în următoarea lună, cu respectarea recomandărilor autorităților privind siguranța sănătății la locurile de muncă.

Cristian Socol a participat la elaborarea Programelor de guvernare din  2016 care a dus la cea mai mare creștere econimică a unei țări din UE

Am putea imagina o revenire economică de tip „retea de cercuri”, pornind de la activitatea economică ce se desfășoară în exterior, reteaua de companii noduri –strategice – și IMM urile suport și, nu în ultimul rând ca importanță, celelalte companii din România

Astfel, pe 20.04.2020, după sărbătorile de Paște este necesar ca toate sectoarele economice ce desfășoară activitate economică în exterior să pornească / consolideze valoarea adăugată în economie – construcții, investiții locale, servicii s.a.

La 01.05.2020 ar fi optim ca toate companiile care își pot desfășura activitatea de producție / servicii în condiții de siguranță sanitară să repornească integral activitatea – aici intră cele 1000 de companii mari care asigură jumătate din valoarea adăugată din economie și prin multiplicare, IMM urile care produc/ prestează servicii / execută lucrări pentru aceste companii – să le numim IMM urile suport.

Vom avea astfel motorul economic turat la două treimi din capacitate în maximum 3 săptămâni.

La 08.05.2020 aș vedea repornirea celorlalte companii din economia românească, astfel încât să se ajungă ca la 15.05.2020 să lucreze 85% din capacitatea economiei românești.

Din păcate costul actualei crize cred că va fi de aproximativ 15% din capacitatea economiei românești. Vor fi companii care își vor reveni greu, probabil trebuind să-și modifice domeniul de activitate.

Într-un scenariu optimist, distrugerea creatoare va suplini acest cost prin inovație, prin spirit antreprenorial adaptat și prin calitatea resursei umane implicate.

Într-un scenariu pesimist, economia românească va reporni și pe termen mediu va rămâne la 85-90% din potențialul precriza coronavirus.

Pentru a se îndeplini algoritmul indicat mai sus, Guvernul și Opoziția trebuie să prezinte o strategie consensuală de tip Snagov 2.0, bazată pe câteva mari obiective: protejarea puterii de cumpărare a populației; menținerea a cât mai multor locuri de muncă; finanțarea superioară a sectorului de sănătate și a celor aflate în prima linie în lupta contra efectelor coronavirus; îndeplinirea fără sincope a funcțiilor guvernamentale și menținerea în limite sustenabile a stabilității macroeconomice.

Deasupra acestor obiective tactice trebuie să fie așezat obiectivul strategic: reconstruirea modelului economic bazat pe producția internă.

Aș investi prioritar în industria de medicamente, de echipamente medicale, chimică, petrochimică, alimentară, de tractoare, mașini, unelte și utilaje agricole, îngrășăminte s.a., pe lângă clusterele de competitivitate pe care le avem acum în auto și piese, IT, energie s.a.

Prioritară pe termen scurt – convertirea producției în condiții normale în bunuri / echipamente de protectie contra coronavirozei – măști, combinezoane, ventilatoare, aparatură medicale, dezinfectanți s.a.

Aș accelera masiv investitiile din fonduri publice, astfel încât să se antreneze cât mai mult activitatea de multiplicare pe orizontală.

Sunt 50 miliarde lei prinși în bugetul pe 2020. Poate nu vor mai putea fi investiți integral, dar o sumă de 35-40 miliarde lei poate fi investită competitiv până la sfârșit de an.

Aș insista pe finanțarea de la nivel european prin emiterea de coronabonds (obligațiuni comune la nivelul UE) de 5% din PIB, adică 11 miliarde euro ar reveni României. Aș negocia împrumuturi de două miliarde euro de la Banca Mondială, BEI, BERD pentru dezvoltări sectoriale pe industrie, agricultură, mediu, digitalizare, ANAF, spitale, medici de familie s.a. Există deja experiență aici.

Aș relansa parteneriatele public-privat pentru măcar 5 obiective de investiții majore, prioritar în spitale. Peste două miliarde euro doar de la fondurile de pensii private din România, pe proiecte PPP fezabile. Din Investitii Străine Directe ar putea intra peste 5 miliarde euro în acest an.

Aș folosi resursele financiare pentru măsuri bazate pe stimularea ofertei și cererii în același timp. Producția repornește degeaba dacă nu există cerere. Cine și cu ce să cumpere? De aceea, cel mai important acum, aș intra cu un program de mentinere a puterii de cumpărare a populatiei, cu o formă de sprijin adaptată a Venitului Minim Universal pentru categoriile sociale vulnerabile.

Pentru cele 4 milioane persoane aflate în deprivare materială, aș acorda pe o perioadă de 3 luni câte 1000 lei/ lunar ca venit minim de subzistență.

Tot pe partea de cerere, aș scana modalitatea în care pot asigura cererea pentru 3 luni pentru companiile strategice din România prin comenzi de stat, programe guvernamentale, vouchere acordate populației pentru electrocasnice, vouchere de vacanță pentru turism. s.a.m.d.

Un exemplu pe care l-am prezentat încă de acum o lună – producția pe 3 luni a uzinelor Dacia si Ford din România aș cumpăra-o printr-un Program Rabla la instituțiile publice și dublarea Programelor Rabla Clasic și Rabla Plus. Aș antrena astfel efecte de multiplicare pe orizontală pentru toată industria auto și piese auto, industrie care contribuie cu 16% din PIB ul României și 26% din exporturi.

Ce nu aș face?

Nu aș implementa măsuri de austeritate, de tăieri de venituri pentru populație – este un nonsens macroeconomic să tai venituri în condițiile de prăbușire a cererii. Suntem unici în lume. Mai ales că măsura are un impact marginal asupra economiei la buget.

Nu aș irosi forța de muncă revenită în România. Aș întocmi rapid o bază de date și o platformă online în care să se întâlnească cererea și oferta de muncă. Există numeroase domenii în care ar putea fi încadrați românii reveniti acasă, pe salarii decente.

Sursa: qmagazine.ro

Comments

comments