Lunga luptă a Romsilvei pentru desființarea Rezervației Bârzăvița din Parcul Național Semenic, arie protejată sit Natura 2000

Rezervația Bârzăvița are o istorie tristă. E o pădure din chiar inima Parcului Național Semenic Cheile Carașului, care totodată se suprapune și peste o arie protejată sit Natura 2000. Această pădure este atacată de un deceniu și jumătate de înșiși gardienii ei, cei care ar fi trebuit să o păzească.

România Curată a subliniat în mai multe rânduri conflictul de interese în care se află Romsvila, care pe de o parte e un agent economic ce încasează bani de pe urma scoaterii la licitație a pădurilor pentru tăiere, iar pe de altă parte are contract cu Ministerul Mediului să protejeze de tăiere pădurile din ariile protejate. În acest conflict interior între ”a tăia” și ”a nu tăia”, Romsilva are tendința fie de a cere diminuarea suprafețelor protejate (ca să se poată tăia mai multe păduri), fie de a rezista tenace împotriva oricăror tentative de mărire a suprafețelor protejate (chiar și atunci când există argumente care justifică extinderea suprafețelor protejate). Din prima categorie face parte Rezervația Bârzăvița, iar din a doua fac parte Parcul Național Cheile Nerei Beușnița (aici) și Parcul Național Semenic Cheile Carașului (aici).

Barzavita

Pentru a înțelege atitudinea Romsilva, trebuie arătată mai întâi cronologia de după Revoluție a acestei rezervații:

În 1990, la scurt timp după Revoluția din 89, când silvicultura românească încă funcționa după regulile militărești de exploatare a pădurilor și când exploatările ilegale de masă lemnoasă erau departe de nivelul la care au ajuns azi, reprezentanții Inspectoratului Silvic Județean (ISJ) Caraș Severin, își dădeau binecuvântarea ca Bârzăvița să se afle pe lista de rezervații naturale. România Curată a identificat un proces verbal semnat de inspectorul șef de la acea vreme al ISJ Caraș Severin, de reprezentantul Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice București (ICAS) și, printre alții și de inginerul silvic Mihai Stepănescu (ulterior ajuns primarul Reșiței, acum condamnat încarcerat în urma unei condamnări pentru corupție (aici), și-au dat binecuvântarea ca Bârzăvița să fie rezervație. Motivarea acestora, conform documentului respectiv e următoarea:

”Luând în considerare ultimele vestigii ale ecosistemelor naturale locale, inestimabile componente ale avuției naționale, în dispariție vertiginoasă, ce concentrează încă autentice comori bioistorice care conferă spațiului național o unicitate cu valoare de simbol, importanța lor multiplă, indispensabilă redresării pădurilor țării, precum și dezideratul degajat din ordinul sus amintit (n.r. OM 7/27.01.1990), prin care se urmărește asigurarea unor ”zone de conservare și ocrotire a genofondului vegetal și animal existent, precum și cadrul adecvat efectuării de cercetări și vizite în interiorul acestora, cu excepția zonei de rezervație integrală”, în baza cercetărilor și analizelor efectuate, am procedat la constituirea parcului conform celor specificate în fișa de mai jos…”. Pe listă se află desigur și Rezervația Naturală Bârzăvița (vezi doc. 1).

Rezervatia Barzavita 1

În 1994, o Hotărâre de Consiliu Județean privind ”zonele naturale protejate și monumentele naturii” semnată de Gheorghe Pavel Bălan, președintele de la acel moment al CJ Caraș Severin, se întărește încă o dată statutul de Rezervație Naturală al Bârzăviței, pe baza inclusiv a rapoartelor Ministerului Mediului și a prevederilor legale în vigoare (vezi doc. 2 și doc. 3)

Ulterior, statutul Rezervației Naturale Bârzăvița e încă o dată reconfirmat de Legea nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate Publicată în Monitorul Oficial al României nr. 152 din 12 aprilie 2000 (vezi doc 4 și doc 5)

Apoi începe nebunia. Romsilva se răzgândește și consideră rezervația Bârzăvița ca fiind lipsită de importanță, deși în 1990 chiar structurile pe care RNP Romsilva le-a moștenit (ICAS, respectiv ISJ Caraș), au recunoscut importanța Bârzăviței ca rezervație. Mai mult, Romsilva a declarat pe parcursul anilor 2000 că Bârzăvița a fost introdusă pe ”lista de rezervații” din Legea 5/2000 dintr-o eroare.

Barzavita 3

Cel care a cerut primul radierea ”Rezervației Naturale Bârzăvița” a fost chiar Mihai Stepanescu, unul din semnatarii care recunoscuseră în 1990 necesitatea introducerii acestei păduri pe lista de arii protejate. Iată ce declara Stepanescu în 2002, pe când era Directorul Direcției Silvice Caraș Severin referitor la Rezervația Naturală Bârzăvița: ”…Arboretele respective au fost parcurse de tăieri de transformare spre grădinărit (în prezent fiind la a patra rotație)… Vă rugăm să aprobați radierea acestor rezervații naturale, incluse în mod nejustificat în anexă la Legea nr. 5/2000, urmând ca arboretele respective să fie parcurse în continuare cu tăieri conform prevederilor amenajamentelor silvice” (vezi doc. 12) . Practic Stepănescu le explica șefilor săi că acolo e lemn și el vrea să primească dezlegare la tăieri.

În 23 ianuarie 2006, șeful parcului Național Semenic, cu acordul directorul Direcției Silvice Caraș Severin Ion Tabugan (actual deputat PMP), într-un scurt ”brief” pe șefii săi din Romsilva că Inspectoratul de Protecția Mediului Caraș Severin (n.r. actualul APM Caraș Severin) și Direcția Silvică Caraș-Severin au cerut ”radierea rezervației” încă din 2001 (vezi doc. 6).

În același an 2006,  Ion Tabugan revine la șefii săi din Romsilva cu o cerere în care afirmă: ”noi propunem radierea” rezervației Bârzvăvița și a unei alte rezervații. Ce mai remarcăm din documentul semnat de Ion Tabugan, e că el practic deconspiră o practică ilegală a APM Caraș Severin, care după ce a propus radierea rezervației, s-a comportat vreme de câțiva ani ca și când acea rezervație nu ar mai fi existat, deși n-ar fi avut dreptul decât după ce o lege votată în Parlament ar fi consfințit modificarea propusă. În prima jumătate a anilor 2000 APM Caraș s-a comportat ca și cum Rezervația Naturală Bârzăvița ”n-ar exista” inclusiv în documente oficiale, acte ce au stat la baza realizării de amenajamente silvice, ceea ce a dus la includerea Rezervației Bârzăvița în planurile Romsilvei de tăieri de arbori (vezi doc 8).

semenic

Într-un document din februarie 2008, constatăm că APM Caraș Severin a reintrat în legalitate și că în mod responsabil atenționează Administrația Parcului Național Semenic-Cheile Carașului, structură subordonată Romsilva, că a luat-o pe arătură și că trebuie să includă toate rezervațiile, inclusiv Bârzăvița, în lista de arii protejate cu protecție strictă și integrală, adică în care nu e voie să se intre cu drujbele (vezi doc. 7). În ciuda cererii de conformare pe care APM a remis-o structurii subordonate Romsilva, două luni mai târziu, Romsilva primea o notificare vizată de Ion Tabugan și semnată de șeful Parcului Național Semenic (adică cel care ar fi trebuit să apere zonele protejate), în cadrul căreia se susținea că s-au făcut ”multe demersuri privind susținerea justificată a radierii” Rezervației Naturale Bârzăvița (vezi doc 10).

Singura entitate care s-a opus radierii a fost Academia Română, care chiar a propus transformarea Bârzăviței în ”rezervație științifică”, lucru neacceptat de către Romsilva.

Ministerul Mediului a avut cunoștință de presiunile de radiere a Rezervației Bârzăvița de către Romsilva, dar le-a tolerat. Inexplicabil este cum de Ministerul Mediului a mai acceptat în 2014 să reînnoiască contractul cu Romsilva, prin care îi lasă pe mai departe (alți 10 ani) să administreze Parcul Național Semenic-Cheile Carașului, în condițiile în care, deși rezervația Bârzăvița este o arie protejată tip Rezervație Naturală și sit Natura 2000, Romsilva a militat pentru ”radierea” acestei rezervații. Mai mult, în Rezervația Naturală Bârzăvița s-au realizat și tăieri de-a lungul anilor. Inclusiv Ioan Tabugan recunoștea în 2006 că Rezervația Naturală Bârzăvița e ”constituită din arborete care de-a lungul anilor au fost parcurse de tăieri și nu mai au o structură unitară, motiv care a stat la baza propunerii de radiere” (vezi doc 9 și doc 11). Dat fiind că prima propunere de radiere datează din 2001, înseamnă că Romsilva a permis tăieri (cel puțin în anii 90) în cadrul Rezervației Naturale Bârzăvița și includerea ei în amenajamente silvice în anii 2002-2003, deși n-avea voie să permită accesul drujbelor (vezi doc 11).

Barzavita 2

În 2016, actualul director general al Romsilva, Dragoș Ciprian Pahonțu, a declarat României Curate că Romsilva n-a renunțat la lupta pentru declasarea Rezervației Naturale Bârzăvița, însă vine cu o explicație nouă, ceva mai nobilă, față de predecesorii săi, care vroiau liberi la tăieri: ”În cazul Rezervației Naturale Bârzăvița din PN Semenic Cheile Carașului, lucrările de exploatare a arborilor se realizează conform temei de cercetare de lungă durată coordonată de Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea. Precizăm că în urmă cu aproximativ 60 de ani, arboretele din această zonă erau formate din arbori proveniți dintr-o singură generație, cu vârsta de circa 60 de ani. În aceste șase decenii, prin munca consecventă și dedicată a unor silvicultori de prim rang ai României, pe baza amenajamentelor silvice aprobate de autoritățile competente, s-au aplicat tăieri de transformare la codru grădinărit. S-a ajuns astfel la structura actuală, structură ce tinde spre cea naturală. Rezultatele obținute în cadrul acestui experiment, în toată această perioadă, au făcut obiectul multor manifestări științifice la nivel național și internațional (simpozioane, seminarii etc) și au fost publicate în paginile Revistei Pădurilor și al altor publicații științifice importante”. România Curată l-a rugat pe directorul general al Romsilva să nominalizeze acele publicații științifice importante la care face referire și răspunsul a fost un titlu de articol din revista Romsilvei: ”< O jumătate de secol de aplicare a tăierilor de transformare spre grădinărit în pădurile Ocolului Silvic Văliug>, Revista Pădurilor, nr 6/2009. Precizăm că Revista Pădurilor este principala publicație în care se prezintă rezultatele cercetărilor din domeniul forestier realizate în România”.

Cum se apără deputatul Ion Tabugan

Timpul vindecă tot, atât pădurile tăiate, cât și memoria trecutului. România Curată l-a întrebat pe deputatul Ion Tabugan dacă și de ce a sprijinit demersurile de radiere a Rezervației Naturale Bârzăvița. Răspunsul vicepreședintelui Comisiei de Agricultură și Silvicultură din Camera Deputaților e unul inocent: ”(Rezervația Bârzăvița) nu va fi scoasă. Cât eu voi fi inginer silvic și sunt încă în viață n-o s-o scoată… Eu am fost director în 2005-2008. Eu nu am permis așa ceva… Eu nu văd ce motiv ar avea ei să scoată Bârzăvița. Vă rog să mă credeți, dintotdeauna, aici înaintașii noștri, nu venim noi Uniunea Europeană și inventează coada la prună. V-o spun cu foarte mare respnsabilitate. Noi am avut mari biologi, mari silvicultori, care au știut că urmașii urmașilor lor trebuie să aibă pădure așa cum a lăsat-o Dumnezeu. Nu venim noi și facem ce ne taie capul. Nici nu știu dacă Bârzăvița a fost la vremea mea și există acum. Eu mă documentez, dar sunt împotriva la orice scoatere. Lăsați-mă să vă documentez și vă sun”. La al doilea dialog cu deputatul Ion Tabugan, răspunsul acestuia a fost: ”Este în picioare tot, neatacată, neintervenit. Nu s-a tăiat nimic de acolo și nici nu s-a aprobat sub nici o formă scoaterea ei din catalogul rezervațiilor. Eu ceea ce-i făcut apăr… Nu cred să se fi tăiat, că sunt arbori mari, sunt arbori imenși. Acolo au fost controale peste controale, din câte știu eu și nu s-a constatat. Știu că la un moment dat mureau arborii în picioare din cauza ipidelor și n-aveau voie să scoată un lemn afară și au făcut toate demersurile, pe la Minister, pe la Garda Forestieră, la Consiliul Științific, comisii peste comisii peste comisii. Și am spus: Natura trebuie să lucreze în felul ei așa și s-o lăsăm în pace”. Legat de lobby-ul pe care Ion Tabugan l-a făcut în trecut pentru radierea rezervației Naturale Bârzăvița, acesta a răspuns:  ”N-o mai întoarceți pe după cireș. Punct. Tabugan nu sprijină scoaterea nici unei rezervații din cele care sunt făcute. Nu sunt adeptul la a tăia și a distruge de dragul industriei. Cine intervine și face porcării, măgării, să plătească după lege”.

Barzavita 4

Sursa:romaniacurata.ro

Comments

comments

Lasă un răspuns